miercuri, 30 ianuarie 2008

Circus delire...


Iti place sa te minti, nu e asa?
Iti place sa iti amintesti ca esti un om corect si integru... mai ales cand bei cafeaua linistit cu ei la masa... cu oamenii pe care ii strivesti in fiecare zi... doar pentru ca poti... si doar ca sa mai simti o data si inca o data placerea perversa pe care ti-o ofera puterea... Asta pentru ca singur nu iti poti darui aceasi satisfactie... Nu esti destul de puternic decat atunci cand ii faci pe cei mai slabi decat tine sa se arunce la picioarele tale...

Iti aluneca fiori pe spate... ca picaturile reci de ploaie... te duceau cand erai mic la circ... bunica te ciupea de carnea obrajilor cu sete si iti zambea... i se intinsese rujul rosu pe dintii de portelan...

Era si o papusa chinezeasca impietrita intr-o lume in care nu existau decat zambete... O intepau falcile... Si zambea. Zambea cand era soare si zambea cand ploua. Zambea cand era lumina si zambea cand era intuneric. Zambea daca o asezai pe un raft sau daca o incuiai intr-un cufar... Zambea daca se intampla sa cada de pe masa si zambea daca, din rautate, niste copii ii smulgeau picioarele frumos sculptate...

Iti place sa te minti, zambind... Pentru ca uneori nici nu mai stii sa faci diferenta intre real si imaginar...

Te urcau si in carusel cand erai mic. Te ametea...dar insistai sa te dai de fiecare data... Silueta bunicii se pierdea printre armata de oameni... devenea doar un punct indepartat... Te drogai cu independenta celor 5 minute de singuratate pe un cal inzorzonat de plastic...

Mai ceri niste zahar... E prea amara cafeaua?
In secunda urmatoare, pe masa troneaza plicul cu granulele magice... De fapt, parca e buna asa... Ii zambesti chelnerului.

Si caruselul se invarte din ce in ce mai tare... din ce in ce mai tare.... din ce in ce mai tare... din ce in ce mai tare... mai tare... mai tare... mai tare...tare... Culori se amesteca, se suprapun, se imping... Sunete se resping, se dilata, se contracta... se sting. Si atunci si tu taci. Asta e partea care iti provoaca greata, te ameteste. Sunt momentele in care nu mai distingi nimic din lumea de afara... momentele in care trebuie sa te auzi doar pe tine...

Zambeste acum! Esti alergic? Ai nasul rosu si am impresia ca se extinde si inspre obraji... Nu-i nimic... semneaza aici...

9 comentarii:

Darie Ducan spunea...

imi place textul si profilul completat. Uite si blogul meu,poate discutam, avem gusturi comune. http://darieducan.blogspot.com/

Anonim spunea...

Mi s-a inrosit un pic nasul pentru ca citind imi recunosteam o versiunea a mea trecuta, trecuta si prin beta test.
Dar nu sunt decat un sclav puternic cu camasa alba si cravata de culoare inchisa,de obicei albastra, am o oarecare arie de influenta, desi n-am vocea groasa sau impunatoare in vreun fel.
Ma trezesc dimineata ca sa ajung in cladirea (...) eu sunt la etajul 4, acolo e imparatia mea.
Am mintit mult sa ajung acolo,si ca sa ii mint pe altii a trebuit sa ma mint si pe mine un pic, ca sa fie mai credibil.
Totusi a trecut ceva vreme de cand m-am mai mintit pe mine, pe altii am mai mintit, cu bun simt, am mintit seful, raportul e deja gata, insa l-am uitat acasa, am mintit vecinul, nu stiu cine v-a zgariat masina.

Amedeah spunea...

@time: surprize-surprize... nu ma asteptam ca cineva care poate se recunoaste intr-un entry de genul sa scrie aici... chiar si anonim... si nu pot sa zic decat bravo! :)

primul pas l-ai facut (nu ca ai scris in blogul unei pustoaice la fel de anonime ca tine, ci ca ti-ai recunoscut tie)...

si probabil nu esti decat baza unei scari de minciuni care au ajuns chiar sa se ierarhizeze... "Eu sunt mai rotunda... Ba eu! Ba eu!" ...

de aici tot de tine depinde... suntem in mare parte o tara de mincinosi mintiti... intrebarea e, vrem sa ne tratam?

multumesc mult... :)

charlye spunea...

sal you

"time" bravo... si din partea mea...
frumos...

iar cat despre "minciuna"...
de tratat vrem...
da'licoarea magica???
eu am gasit una... la mine tine...
se numeste "sinceritate" si se administreaza cu o doza de "vointa" si "verticalitate"...
da'din pacate... nu suntem la fel... asa ca nu-si face efectul la fel la toata lumea...
da'se poate incerca...
nu-i nimic de pierdut...
sau ba...

parerea mea...
t.y.

Amedeah spunea...

e cam greu charie cu licoarea ta... in primul rand pentru ca am inota impotriva curentului... nu putem fi in totalitate sinceri... sunt o gramada de bariere puse sinceritatii asteia... de care am mai discutat pe blog... (de ex aici: http://amedeah.blogspot.com/2007/12/cine-esti-te-rog-nu-mi-spune-cum-te.html)

in fine, fiecare decide care e licoarea lui... raportandu-se insa la gradul de moralitate din jur... nu poti fii corect 100% si sa te lasi furat pe fata... cel mai bine e sa cauti masura de mijloc... (aici nu vorbesc de relatile de familie, de prietenie sau de iubire.... vorbesc strict profesional)...

charlye spunea...

sal you

adevar spusesi...
aprob...
iar "...masura de mijloc..." e cel mai adevarat...
respect.

da'la faza cu "...vorbesc strict profesional..." mai dat pe spate...
iete fata... :P
:))))))))))

parerea mea
t.y.

Amedeah spunea...

pai... na... ca strict profesional pentru mine inseamna "doamna, mi-a mancat cainele tema" e altceva... :P

:rade si se gandeste cu groaza la ziua in care nu va mai fi asa:

Anonim spunea...

nu ma deranjeaza minciuna. mint si sunt mintit. stiu insa sa imi dau seama cand si de aceea imi place sa cred ca am un ascendent asupra "lor". ma tratez insa. sau cel putin ma mint spunandu-mi ca o fac.

Amedeah spunea...

ma deranjeaza minciuna atunci cand o spui pentru ca nu vrei sa iti asumi responsabilitate pentru faptele tale... ma deranjeaza minciuna atunci cand o spui pentru ca in ochii tai esti un nimeni gri si vrei sa te dai mai colorat... ma deranjeaza minciuna atunci cand o spui cuiva care iti acorda toata increderea lui... etc, etc

nu ma deranjeaza minciunile de complezenta... lumea ar fi haos fara ele...

si totusi... mint si sunt mintita... (ideea de baza ar fi ca nu exista reguli pentru asta... moral sau imoral? in general fiecare isi stabileste singur limitele...)